Proiectul „România Educată”, prezentat de Klaus Iohannis. Ce schimbări vor fi în învățământ și țintele asumate de autorități

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat miercuri, 14 iulie, Proiectul „România Educată”. Într-o conferință de presă comună cu premierul Florin Cîțu, șeful statului a declarat că reforma sistemului de educaţie este obligatorie. „Reforma este obligatorie dacă vrem ca generaţiile viitoare să beneficieze de educaţie de calitate şi de şanse reale pentru a fi competitivi pe piaţa muncii, în continuă şi rapidă schimbare”, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis vede în „România Educată” un proiect „foarte aproape de sufletul meu”. De aceea, el afirmă că este, deopotrivă, „o oportunitate istorică, dar şi o mare responsabilitate pentru actuala clasă politică de a genera schimbări pe termen lung, nu doar de a rezolva problemele specifice unui singur ciclu electoral”.

„Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia”

Liderul de la Cotroceni le-a transmis membrilor Guvernului că „românii aşteaptă un plan coerent de implementare, cu responsabili şi cu termene realiste, care să pună sistemul de educaţie pe făgaşul necesar: unul al coerenţei, al responsabilităţii, al stabilităţii şi al profesionalismului”.

„Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia. Doar astfel putem oferi copiilor şi tinerilor şansa de a profita pe deplin de oportunităţile pe care le oferă o economie modernă. România se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potenţialul tinerilor noştri. Nu ne permitem să îi pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă!”, a insistat Iohannis.

Din spusele celor doi decidenți, Proiectul „România Educată” beneficiază de un sprijin financiar (prin intermediul PNRR) în valoare de 3,6 miliarde de euro.

Examenele de admitere la liceu, opționale

În noul proiect propus de Klaus Iohannis, liceele vor putea organiza, dacă vor dori, examene de admitere. În plus, elevii se vor putea transfera de la un liceu la altul în anumite condiții.

Șeful statului a propus ca tranziția spre ciclul secundar superior, care se desfășoară la finalizarea clasei a VIII-a, să se facă astfel:

• Consilierul școlar va face o recomandare, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unei evaluări specifice. Ea se comunică elevului și părinților, dar are doar un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev , decizia finală urmând a aparține elevului și familiei;
• Evaluarea  națională  de  la  finalul  clasei  a  VIII-a va avea forma unui test standardizat național, evaluând competențele-cheie ale elevilor. Rezultatele obținute la această evaluare sunt incluse în portofoliul educațional al elevului;
• După finalizarea testului, elevii se pot înscrie la o instituție de învățământ secundar superior, menționând, totodată, și variantele de rezervă, în ordinea preferințelor. Aceștia sunt admiși,  de regulă, în instituția din prima opțiune, dacă cererea nu depășește capacitatea de școlarizare a unității. Repartizarea are loc pornind de la media evaluării naționale, pe locurile rămase libere după derularea examenelor de admitere și confirmarea ocupării locurilor de către elevii selectați.

„Atât  liceele  teoretice,  cât și cele vocaționale  și  profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de Ministerul Educației. Liceele care optează pentru a nu organiza un examen de admitere vor utiliza rezultatele Evaluării Naționale pentru a departaja elevii în cazul unui număr mare de cereri. Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională” – din Proiectul „România Educată”.

Liceele, împărțite în trei categorii

Liceele vor fi împărțite în trei categorii: teoretice,  vocaționale (cu profil militar,  teologic,  sportiv,  artistic  şi pedagogic) și profesionale.

„Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente (…) Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu (de exemplu, pierderea/câștigarea unui an) și vor fi deschise și elevilor care doresc să «sară» un an de studiu în aceeași filieră (indiferent de an), având această capacitate. Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a”, se mai arată în document.

Important de știut: cei care nu promovează Bacalaureatul, dar finalizează clasa a XII-a (sau a XIII-a, după caz), primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă care atestă finalizarea studiilor liceale şi care oferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului național de bacalaureat, inclusiv în sesiuni ulterioare.

Țintele asumate de autorități

Țintele asumate, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030, sunt următoarele:

• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educație antepreșcolară;
• 96%  dintre  copiii  cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă la îngrijire timpurie și educație;
• scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;
• reducerea cu minimum 50% a ratei de analfabetism funcțional, astfel încât să ajungă la cel mult 20%;
• până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea sub 15%;
• proporția elevilor de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic, sub 15%;
• creșterea ratei de angajare a absolvenților de învățământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;
• formarea a 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și a 40.000 din învățământul  gimnazial  pentru  aplicarea  noului  curriculum centrat pe competențe;
• minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior, opționale;
• 20% dintre absolvenții de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă;
• minimum  40%  dintre  tinerii  cu  vârsta  cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.